Prieteni...

Ma tot gandesc la o chestie care mi s-a parut interesanta. Cum sa-ti dai seama cati prieteni ai? Astepti sa vina ziua ta si numeri apelurile pe care le primesti si de unde auzi un La Multi Ani vesel plus mesajele pe care le primesti, totusi ar fi bine sa scazi colegi de munca pentru ca ei devin mai greu prieteni dar poti aduna familia, pentru ca ei sunt cei mai buni prieteni.

Astept si eu cea mai curanda zi importanta sa incep numaratoarea. Nu stiu la ce numar o sa ajung, in ultima vreme mi se pare ca duc lipsa de acest element atat de important, dar nu-mi fac griji, mereu am dus lipsa. Daca stau bine sa ma gandesc momentan am un singur prieten adevarat care tine loc si de frate mare, de tata adevarat, de sfatuitor.

Restul sunt prinsi undeva... Eu cred ca decat sa ai prieteni rai - daca pot fi numiti prieteni - mai bine nu ai deloc.

P.S.: Cand eram mica, fetele nu se jucam cu mine pentru ca nu aveam tata si eram urata pentru ele. Ce idioate! De aia eram mereu in preajma baietilor si ma inteleg mai bine pentru ca sunt mai sinceri si mai buni. Mi-am adus aminte de asta cand ma gandeam ca nu am avut prieteni cand eram mica.