Ultimul Maxim

Ma numesc Lucia Maxim, sunt copil singur la parinti si cu familie divortata. Nu ma deranjeaza asta m-a facut mai puternica, singurul regret pe care il am este ca numele asta al meu de familie "Maxim" care mereu mi-a dat baiat de cap, dar si satisfacti o sa se piarda.

Pe mama nu o mai cheama Maxim de mult, si-a luat numele de fata dupa divortul de cand eu aveam cam 3-4 ani.

Pe tata il cheama Maxim, dar nu are de gand sa mai faca vreun copil si se asteapta ca eu sa duc numele mai departe. Mi-as dori, dar nu cred ca o sa reusesc.

Ultimul urmas al lui Maxim al lui Nierla (asa le ziceau celor din familia mea in comuna Arbore din Suceava), apropiat de mine, e bunicul meu, cel care mi-a insuflat iubirea pentru acest nume.

In curand acest nume o sa se piarda, astia ai lui Nierla ne vom pierde din cauza unor nasterilor de fete.

Desi, este o onoare ca ma numesc Maxim, chiar e imi place numele asta la nebunie si mi se pare ca se potriveste ca o manusa, voi fi ultima cu numele asta. Si asta se va schimba cand si daca ma voi casatori.

Pana atunci sunt un Maxim si sunt mandra de asta. end of post

Ma enerveaza...

... oameni care nu se enerveaza.

... oamenii care sunt prea optimisti.

... oamenii care sunt prea pesimisti.

... oamenii care vorbesc mult si degeaba si/sau care vorbesc pentru ca le place sa se auda.

... oamenii prosti care se dau destepti. Daca esti prost mai bine recunoaste si toata lumea o sa fie mai fericita si o sa se poarte mai frumos cu tine - si de daca esti slab cu duhul nu e vina ta.

... oamenii ingamfati. Imi vine sa le pun piedica pe scari.

... oamenii care au o ordine in viata lor, las lucrurile sa mearga de la sine fara sa le pese de ce s-ar putea intampla.

... oamenii care iti bat joc de altii din cauza ca ei sunt prea prosti. Nu trebuie sa intelegeti partea asta, eu stiu la ce ma refer.

... oamenii chitrosi.

... oamenii care se grabesc mereu si cei care se misca incet.

... oamenii care nu se poarta ca oameni ci ca animale.

... oamenii care stranuta foarte tare. Aia sunt niste nesimtiti.

... cam atat momentan. Dc e ceva revin cu un update. Poate o sa fac un post si cu ce iubesc la oamenii, dar momentan nu am inspiratia necesara.

Am sa mor in curand

Asta simt: ca in curand voi muri, imi va muri sufletul pierdut printre oameni rai si prosti.

Daca voi ramane si fara ultimul pilon al copilariei mele, chiar voi muri. Amintirile sunt tot ce mi-au ramas. O sa ma inchid in mine, cum am facut-o asa de bine, si o sa mor sufleteste.

Sunt mult prea obosita si mult prea satula de oamenii rai care exista si de lipsurile si tonele de griji pe care le am. Vreau sa fiu copil din nou sa nu mai imi fac atatea probleme, decat cum sa-mi fac prieteni.

Aceeasi problema pe care o aveam in copilarie o am si acum la aproape 23 de ani, am putini prieteni, macar ma simt bine ca nu sunt prieteni falsi cum am tot avut. Cred ca ei si iubirea mea sunt cei care ma tin si ma vor tine pe picioare si intr-o stare de imbalsamare.

Simt nevoia unei pauze de la tot, in timpul careia sa stau si sa plang si sa-mi vizitez familia care vesnic m-a facut sa rad.

M-am saturat sa imi fac probleme ca daca ies la film in weekendul asta, nu am bani sa imi iau mancare la munca. M-am saturat sa imi ia mama de mancare si sa plateasca lucrurile pe care ar trebui sa le platesc eu.

M-am saturat sa-mi planga sufletul din cauza unor nervi creati de prostii care ma inconjoara. M-am saturat sa ma enervez din cauza acelorasi prosti si sa ma imbolnavesc de nervi.

Postul asta nu este "a cry for help", nu stiu ce ajutor as putea primi si nu cred ca il vreau. Am vrut doar sa ma exteriorizez, oricum nu cred ca sunt multi care-mi citesc blogul.

Din nou, sunt un copil atomic care are prea multe de spus, dar ii este rusine sa ii spuna cuiva in fata.